TOAMNĂ PE VERTICALĂ

Frunze în pielea goală

Costel Zăgan, Universuri paralele

COMEDIA UMANĂ DUPĂ BALZAC

Hai c-o făcui şi pe asta

comedie fără speranţă

le-am zis morţilor basta

vreţi şi la moarte chitanţă

Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

POVESTEA POVEŞTILOR

Înfloreşti frumoaso înfloreşti

chiar bujoru-i ultima poveste

să ne ţinem haide de poveşti

s-o pornim spre nu mai este

Hai bujoru-i ultima poveste

chiar de pare piatră de hotar

între-a fost şi nu mai este

parcă  ştiu şi n-am habar

Chiar de pare piatră de hotar

însă dacă ţinem la poveşti

îndulcim al nopţilor amar

înfloreşti  frumoaso înfloreşti

O  când dragostea pare-o poveste

parcă restul nu mai  este

Costel Zăgan, CEZEISME II

ÎNTRE CER ŞI PĂMÂNT

Poţi

să

trăieşti

fără

poezie

Mi-a

spus

Arătând-mi

o

pasăre

Ea

nu

are

nevoie

Decât

de

aripi

Şi

de

pământ

I-am

răspuns

Când

oboseşte

Nicio

pasăre

nu-şi

face

cuib

în

cer

Costel Zăgan, Interludiu

VOLUPTATE ÎNTRE DOUĂ CERURI

Mă târăsc spre cer

Doamne ca un vierme

ce-a ieşit din măr

într-o altă vreme

Doamne ca un vierme

îmi pândesc destinul

doar el nu se teme

c-o să-i fur seninul

Îmi pândesc destinul

ce-a fugit din măr

eludând declinul

mă târăsc spre cer

Doamne ca un vierme

atras de extreme

Costel Zăgan, CEZEISME II

LOGODNICA POETULUI

Tăcerea-mi bate iar în geam

şi-i gata ca să-l spargă

însă poeme nu mai am

pierdute-n lumea largă

Costel Zăgan, Axiomele lui Don Quijote

ROMÂNIA O CAPODOPERĂ AGRAVANTĂ

Că
românul
se
naşte
poet

Şi
moare
critic
literar

Că
(mă
rog)
finis
coronat
hopus

Dragi
europeni

Aveaţi
sau
nu
habar

Costel Zăgan , Poeme infracţionale