EMINESCIANA
Luceafăr
Eminescu
are
dreptate
Nu
credeam
să-nvăţ
Româneşte
a
muri
vreodată
Poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe
Mihai Eminescu este melancolia absolută a poporului român, în tandră expansiune universală.
Aforism de Costel Zăgan din Definiţii eretice (2010)
***
Eminescu este ţara a cărei capitală este România.
Definiţie aforistică de Costel Zăgan din Inventeme (13 iunie 2009)
KATAUTA
Florina Vulpoi
floare albastră –
cu o respirație
lumină poemului
Mona Gheorghe
nemângâiată
Madona cu tălpi goale
îngenunchind la altar
Andreea Maftei
sărman dionis –
spumă-n valuri de catarg
iubirii floare-albastră
Maria Oprea Mihaela Suciu
floare albastră – floarea albastră –
nemurirea versului acoperind an de an
pe buzele iubitei mormântul poetului
Mirela Bilc
floare albastră
cufundată în stele
tristețe peste lume
Eugenia Paraschiv
floare albastră
nemurirea vers prin noi
axis mundi iubirea
Cecilia Bîrca
luceafăr pe cer –
câmpul cu flori albastre
doar în ochii iubitei
Alice Ostafi
floare albastră –
lângă sânul iubitei
luna tot mai aproape
Mirela Orban
floare albastră –
pe lângă plopii singuri
iubirile pierdute
George Gîtlan
floare albastră –
primăvară-n ochii tăi
au înflorit irișii
Mirela Orban
visul escului –
chipul iubitei
într-o floare albastră
Gabi Beldie
floare albastră –
dulce zbatere de vânt
în bălaiele plete
Cecilia Bîrca
floare albastră –
pe toți crinii iubitei
cerneala versurilor
Lucia Cezara Platica
floare albastră
lacrima ta din rouă
balsam pe suflet inert
Cecilia Bîrca
floare albastră –
sub sărutul geniului
frumoasa fără de corp
Pavel Ilica
floare albastră
printre șoapte iubito
discret cearcăn sub pleoapă
Mirela Duma Bîlc
floare albastră –
culoarea cerului viu
dulce minune rămâi
Florina Vulpoi
floare albastră –
o dulce sărutare
neștiută de nimeni
Mihaela Suciu
floare albastră
culeasă de mâna lui
din pletele bălaie
POEME ÎNTR-UN VERS
~ Carmen Mariana Nanu ~
Singur
La margini de tăcere ecoul gloriei postume.
Ziua Luceafărului
Floare albastră la căpătâiului marelui poet.
~ Sebastian Ciortea ~
Eminescu
Zeul poeziei noastre și, totuși, atât de terestru.
~ Mariana Cornoiu ~
~ Pavel Ilica ~
Eternitate
Atât de tineri ne înfășoară clipa.
~ Mona Gheorghe ~
Revedere
Se înfioară teiul ucis în pilaștrii cerdacului.
*
Dulce Românie
Lacul codrilor oglindind luceafăr.
Adorato
Glasului iubire într-un suspin sub pleoapă.
~ Florina Vulpoi ~
~ Maria Oprea ~
Glossa
Maxima unui timp efemer la eternitate.
*
Luceafărul
Poezia mai săracă fără o stea.
*
Noaptea
Un epigon își încearcă universul.
~ Alice Ostafi ~
Glossa
Crezul eminescian, luminându-mi calea.
*
Luceafărul
Aprinzând ruga veșniciei.
Singurătate
La masa de brad haijini aplecați peste slove.
~ Tania Gogan ~
Mihai Eminescu
Poetul geniu, cheie de boltă în universul magic.
~ Lucia Cezara Platica ~
Nemuritorul
În versul lui cuprinzând necuprinsul.
~ Argentina Stanciu ~
Durerea lumii
„Pe lângă plopii fără soț” se scurge veşnicia.
~ Viorica Iliescu ~
Aniversare
Pe bolta cerului deschis încă un lotus.
~ Dana Ene ~
~ Andreea Maftei ~
Corespondență
Spre faldul recii lune porni stea luminoasă.
~ Mirela Bilc ~
Lacul
Flori de nufăr singurătate sub lumina lunii.
~ Gabriela Beldie ~
Nimb
Raze adormite-n mireasma florilor de tei.
Mulțumin: DINCOLO DE RETINĂ! Mulțumim. MARIA OPREA! Mulțumim: MIHAI EMINESCU!
A republicat asta pe COSTEL ZĂGAN.
Apreciază