sâmbătă, 17 septembrie 2022

KATARSIS INTERZIS


 Am spart geamul

dar poemul tot n-a părăsit încăperea

gratiile vibrează fără cuvinte

va trebui să folosesc iar

interjecțiile alea demodate

demodate și eficiente


hai sictir


COSTEL ZĂGAN, POEME INFRACȚIONALE, 1995

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE