miercuri, 10 martie 2021

CUVINTE DESPRE DESTINUL Costel Zăgan

 Mihai Ursachi (Cronica, 1981)                

* „Scrieţi cu uşurinţa aparentă a celui cu dotaţie nativă; cum în orice bine se ascunde de regulă şi reversul său, uşurinţa cu care se pare că puteţi compune riscă să se transforme în frivolitate (...)
În totalitate însă, poeziile(...) îmi dau despre Dvs. imaginea unui poet în plină devenire de la care ne putem aştepta la minuni.”                 
* „...am putut desluşi în poezii (...) multă sensibilitate şi o bună stăpânire a uneltelor lirice.
    Fragilitatea Dvs. poate fi forţa Dvs. ”

Emil Brumaru       
SLAST, 1982:
„ ... Bucuros că pot scrie fără ezitare lângă Costel Zăgan cuvântul talent, îmi îngădui să-l arăt tuturor cu sufletul! (...)
  Un nou partener de călătorii spre azur! ”


Cronica, 7mai 1982, Diligenţă poştală
„ Despre Costel Zăgan(Albeşti-Botoşani) am mai scris. Revin. Talentele trebuie arătate mereu ca fluturii numiţi frumos pe latineşte ( O!Papillo palinurus daedalus Fab. O!), cu degetul, chiar dacă gestul pare nepoliticos şi inutil. Nepoliticos fiindcă, nu-i aşa? Cine are har se vede de la o leghe marină (aproximativ 5500m), cu sufletul liber.
 Inutil, fiindcă fluturii umblă, cum se ştie o lume întreagă, pe la pistil şi stamine, se îmbată de polen şi adio,îi ia vântul când nici nu te aştepţi şi mi-i duce şi-i seduce, căpşună uni la leliţe-n ii!(...)
 Se impune o minune(şi nu cer marea cu sarea) : publicarea!”

Cronica, 1983
„ Costel Zăgan (Albeşti-Botoşani) mă descoperă din nou la datorie, amintindu-şi că i-am mai cărăbănit versuri şi l-am şi uns voios cu litere de laudă. Nu mă dezmint, în el îmboboceşte ceva. Aştept cu carabina la oblânc momentul în care îl voi ţintui adânc... ”

Ioanid Romanescu
Convorbiri literare, 1983
„ Nu ştim ce vârstă şi ce profesie aveţi, nu ştim de când scrieţi şi de ce aţi apelat la noi cu exagerată sfială. Noi nu declarăm genii, nu ne batem cu pumnii în piept că vom face şi vom drege, nu avem posibilitatea « să vă publicăm masiv»  (după expresia altora), pentru că (după expresia noastră) «nu visăm în locul altora». Noi «vă mângâiem» ameninţându-vă: sunteţi un  talent care «ar trebui bătut pentru a scrie» 
Luaţi-vă în serios, pentru că aveţi ce spune! Şi nu uitaţi că artistul nu e un simplu martor care-şi manifestă uimirea, ci o conştiinţă care deranjează.”

    

Un comentariu:

PRIETENII (I)MEDIATE

                                    Nimeni nu se naște singur: întotdeauna, Dumnezeu este prin preajmă. Nu să observe, ci să ajute. Cum știe...