luni, 23 iulie 2018

PE TERASA SINGURĂTĂŢII

Mănânc îngheţată
şi mi-e dor de tine
oare-a fost odată
oare va fi mâine

Ce mi-e dor de tine
ce mi-e dor de noi
în ochi am albine
lacrimile-s roi

Ce mi-e dor de noi
oare-a fost odată
muzica-n şuvoi
mănânc îngheţată

Şi mi-e dor de tine
de amar mi-e bine

Costel Zăgan, CEZEISME II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE