Cenuşa tăcerii ţi-acoperă gura
de lacrimi ochii ţi-s amari
poezia-ţi sfârtecă iarăşi făptura
când îngerul sfârâie-n cerul de var
de lacrimi ochii ţi-s amari
poezia-ţi sfârtecă iarăşi făptura
când îngerul sfârâie-n cerul de var
***Ce-aș mai putea să învăț: de la mine și de la de-căderea mea din lucruri spre cuvânt?! - Nimic, și-am spus totul! Costel
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu