sâmbătă, 22 august 2020

LÂNGĂ NOI LUCRURILE TRANSPIRĂ DE EMOȚIE

 Să mai discutăm

păi ce tot facem de 2000 de ani

discutăm și iar discutăm

Domnilor

vreau să vă spun și eu ceva

Hai să ne-apucăm și de treabă

ne suflă Apocalipsa în ceafă


Costel Zăgan, Ode gingașe

marți, 11 august 2020

AUD ÎN ALB

 Costel Zăgan

Aud în alb


O eclipsă de soare ai pe şoldul stâng iubito

mai implor tristeţea să nu râdă de mine

cu ochii scoşi liniştea rătăceşte prin sânge

mormintele fac streap-tease în cimitir totul e bine

Sânii tăi îmblânzesc amurgul a doua oară

abia mai respiri în abisul cicatrizat

doi îngeri îşi beau cafeaua plângând

între noi veşnicia se-ntinde ca un pat

Costel Zăgan, Ode gingaşe

POEM CU OCHII DESCHIȘI


jos masca
Doamne
vreau
să-Ți văd
bunătatea infinită

Costel Zăgan, MY GOGYOSHI

marți, 28 iulie 2020

ÎN SAU PE

Între masca și botnița literaturii
prefer liniștea Elocvența tăcerii
uneori însă-i fatală Condeiul e li
ber în orice condiție Problema-i
mâna care-l poartă Și vai imagi
nația iar mă calcă pe bătătură ne
mernica mea dragă

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

duminică, 26 iulie 2020

AMINTIRE DE AVANGARDĂ


Dragă Kitty poezia este dreptul meu
la replică Când soarta mă ia peste pi
cior Iar anonimatul e gata să mă înha
țe Citesc și scriu deci exist Cu fundul/
fruntea în aceeași barcă literatura ro
mână și universală În bibliotecă nu
sunt niciodată singur Oricât m-ar i
zola ceilalți Și da Maiorescu-i in
comod și azi Dar unde-ajunge
nu-i hotar

Costel Zăgan, CONTRAJURNALUL ANNEI FRANK


marți, 14 iulie 2020

PARADISUL PIERDUT VĂZUT DIN FAŢĂ

cum 1 an

PARADISUL PIERDUT VĂZUT DIN FAȚĂ

Prima zi de muncă pe pământ Adam se scoală
la primul semnal sonor Privighetoarea și-a făcut
datoria aprinzând cerul O singură notă a fost de-ajuns
Adam își pregătește uneltele de lucru brațele picioare
le ochii și urechile Pieptul bombat de întunericul noc
turn este la locul său Pijamaua nopții-i împăturită cu grijă
Își îmbracă salopeta zilei încheind-o la toți nasturii în afară
de ultimul Pe-acolo se va vedea ca o sudoare curgând lumina
Face totul în tăcere Să nu-i deranjeze Evei visele frumos colorate
Gustarea de la orele 9 o ascunde după primul nor
Canicula scoate soarele din bârlog Mașina terminus paradis este
din nou plină cu oamenii muncii Fiecare râde pe rând de glumele
aproapelui
Opriți mașina timpului că vreau să muncesc
Zău
Pe cuvântul meu de șmecher
liber profesionist
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

 Amintirile ne înfrumusețează viața cu goluri. Costel Zăgan, DEȘERTUL DE CATIFEA, EDITURA AXA, BOTOȘANI, 2015