IARNĂ-N DOI

Hai să ne jucăm de-a iarna

să ne îmbrăcăm în fulgi

Dumnezeu Însuşi cu goarna

semn să-ţi dea unde să fugi

Hai să ne-mbrăcăm în fulgi

tu femeie de zăpadă

să-ţi sparg sânii ca pe nuci

îngerii din cer să cadă

Vai femeie de zăpadă

Dumnezeu iarăşi cu goarna

viscoleşte o baladă

hai să ne jucăm de-a iarna

Să ne dezbrăcăm de fulgi

din carne ninsori să-mi smulgi

Costel Zăgan, CEZEISME II

RAMBURS POSTUM

Erezia de-a fi poet

se plăteşte discret

Costel Zăgan, Distihuri rebele

DOINA CA INTRODUCERE

O Măria Ta hai încă oleacă

scoate Moldova din teacă

Costel Zăgan, Distihuri rebele 

EREZIA IERNII CA DATORIE

Şi liniştea Ultimele lingouri de aur
pe care le mai aveam cu acte în regu-
lă Mi-a ridicat-o ninsoarea Cel mai
tandru executor judecătoresc al mome-
tului Doamne iar ai schimbat culoarea
politică a cerului Trec norii ca niş-
te cecuri fără acoperire în zona Mol-
dovei Ninge eretic cu îngeri de joasă
înălţime Am băgat mîinile în buzunare
şi nici urmă de ger până la primăvară

  Costel Zăgan , Erezii de-o clipă

ADIO

Nihil sine Dio

Costel Zăgan, Universuri paralele

SFÂNTUL VASILE

Distribuie cele dintâi pile

Costel Zăgan, Universuri paralele

NICĂ N-A PLECAT

Căci

Nefericit
ca
anul acesta

Ca anul
trecut

Şi

Ca
de
când sunt

TATĂ

N-am fost
niciodată

Costel Zăgan, Ode gingaşe