În fiecare zi urc câteun vers din Golgota
în fiecare zi mă răstignește-o poezie
cu capul parcă sparg iar bolta
și inima de nisip urlă că-i vie
COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
joi, 17 aprilie 2025
duminică, 13 aprilie 2025
(GOGYOHKA MEA)
ce poveste
copii fără copilărie
îndrăgostiți fără iubire
bătrâni fără bătrâne
viață fără de moarte
COSTEL ZĂGAN
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
NOEMI BOMHER, HIPER-PREFAȚĂ LA CEZEISME, 2008
*** Poate că aici este adevărata ființă a poeziei, aceea care solicită fructul însuși, a bucuriei de a sta sub clipa binecuvântată a funcți...
-
Prietene de peste tot hai să dăm mână cu mână chiar dacă te doare-n cot de patrie Limba Română Hai să dăm mână cu mână poate-ajungem undeva...
