În fiecare zi urc câteun vers din Golgota
în fiecare zi mă răstignește-o poezie
cu capul parcă sparg iar bolta
și inima de nisip urlă că-i vie
COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
În fiecare zi urc câteun vers din Golgota
în fiecare zi mă răstignește-o poezie
cu capul parcă sparg iar bolta
și inima de nisip urlă că-i vie
COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
ce poveste
copii fără copilărie
îndrăgostiți fără iubire
bătrâni fără bătrâne
viață fără de moarte
COSTEL ZĂGAN
viii spun mereu despre morți numai bine morții însă nu spun nimic dar tăcerea lor se-aude de la o poștă Costel Zăgan