Frumusețea iese din pian
în
stradă
întrerupând
circulația prostiei generale
stop
muzica
cu
degetele zdrobite
însângerează
degeaba
orizontul
la
un pătrar de poezie suromută
în
fa
major
COSTEL ZĂGAN, POEME POLIȚISTE
***Ce-aș mai putea să învăț: de la mine și de la de-căderea mea din lucruri spre cuvânt?! - Nimic, și-am spus totul! Costel
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu