cu întunericul pe buze
ce speranțe să îngropi
bucuria să n- acuze
Cu întunericul pe buze
ce durere mă îngână
și la balul cărei muze
aș dansa cu ziua-n mână
Ce durere mă îngână
ce speranțe să îngropi
azi
limba română
s-a trezit cu mine-n ochi
Și cu întunericul pe buze
mai avea versuri nespuse
Costel Zăgan
.jpg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu