duminică, 12 aprilie 2020

EREZIE DE FLORII


Iubito hai să-ți fac ziua ca o floare Primăvara
să-ți iasă prin toți porii Soarele inutil să dispa
ră în epiderma-ți translucidă Norii să ți se-ncur
ce în părul răvășit de taine Ochii să aspire toți 
îngerii zilei Poezia lumii să rămână cu gura
căscată până răsar toate stelele Și eu să mă-m
piedic beat-lună de pragul dragostei tale
FRUMOASO
mai am un poem
Și urmează 
Cea mai frumoasă tăcere din lume

Costel Zăgan, Erezii de-o clipă II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 Dragostea deschide și închide paranteza vieții. COSTEL ZĂGAN, INVENTEME I