marți, 14 mai 2019

Cu vântul la o cafea de Costel Zăgan

Cu vântul la o cafea de Costel Zăgan: Prietenul meu vântul/mi-a trântit adevărul/pe faţa albă de masă/O cană de cafea/marca Rilke/amară ca o elegie duineză/Pardon/de/Tudor Vladimirescu - Albeşti/Îmi cobor ochii taman când/lalelele se deschid/la/prima pagină solară/La cer mă pot uita/î...
la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CÂT PLAPUMA NOPȚILOR

Întindeți aripile noapte întindeți aripile zi fructele tale-s coapte edenul poate înflori Întindeți aripile zi întindeți aripile viață între...

  • PLENARĂ ÎNTR-O DUNGĂ
    Dragi tovarăși și tovărășoaice cât mai rezistați încă pe buk dezbrăcând sau nu pufoaice știe frunza cea de nuc Cât mai rezistați ...
  • HORA CUVINTELOR
     Prietene de peste tot hai să dăm mână cu mână chiar dacă te doare-n cot de patrie Limba Română Hai să dăm mână cu mână poate-ajungem undeva...
  • INVENTEME OCAZIONALE
     ***Oriunde ați fi, are și soarele o mică afacere! Costel Zăgan, Inventeme