marți, 14 mai 2019

Cu vântul la o cafea de Costel Zăgan

Cu vântul la o cafea de Costel Zăgan: Prietenul meu vântul/mi-a trântit adevărul/pe faţa albă de masă/O cană de cafea/marca Rilke/amară ca o elegie duineză/Pardon/de/Tudor Vladimirescu - Albeşti/Îmi cobor ochii taman când/lalelele se deschid/la/prima pagină solară/La cer mă pot uita/î...
la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

INVITATUL MEU: VIOREL ILIȘOI

RISIPITORUL DE OCHI El face risipă de ochi, dezinvolt, pentru fiecare lucru văzut sau nevăzut are loc sub o pereche de pleoape. Când își aru...

  • INCERTITUDINEA ZILEI
    Ca orice drog Poezia te transformă în sclavul cititorilor Oamenii normali sunt analfabeţi Poţi însă să ştii ...
  • HORA CUVINTELOR
     Prietene de peste tot hai să dăm mână cu mână chiar dacă te doare-n cot de patrie Limba Română Hai să dăm mână cu mână poate-ajungem undeva...
  • NOEMI BOMHER, HIPER-PREFAȚĂ LA CEZEISME, 2008
     *** Poate că aici este adevărata ființă a poeziei, aceea care solicită fructul însuși, a bucuriei de a sta sub clipa binecuvântată a funcți...