Privighetoarea îmi deschide pumnul
risipindu-se Doamne ca fumul
înroşindu-mi gura ca la puşcă
când tăcerea sufletul i-l muşcă
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Ca orice drog Poezia te transformă în sclavul cititorilor Oamenii normali sunt analfabeţi Poţi însă să ştii ... -
COSTEL ZĂGAN DETECTIV ÎN ZODIA GEMENILOR M-ai prins poți să te bucuri eu debranșam îngerii din lucruri
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu