duminică, 13 mai 2012

AVOCATUL LUI PROCUST

Vrei să scrii o poezie
bine cheamă-ţi avocatul 
dar să scrii fir-ar să fie
doar cât îţi permite patul

Uite ăsta-i avocatul
poţi să-i spui tot ce te doare
însă versurile de-a latul
să le scrii sau în picioare

Poţi să scrii tot ce te doare
întinde-te fir-ar să fie
ca zăpezile la soare
dup-un dram de poezie

Apoi ia-ţi cu tine veacul
şi te du urgent la dracu`

Costel Zăgan, CEZEISME, 2008

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE