Scriitorul - destin şi opţiune: Costel Zăgan

Scriitorul - destin şi opţiune: Costel Zăgan:                                                                                                            „Am impresia că  mă...

EMINESCU FĂRĂ REST

 Copii eram noi amândoi

Dumnezeu și cu mine

să-mpartă lumea azi la doi

nici Lui nu-i mai convine

Costel Zăgan, Axiomele lui Don Quijote

POEM NEÎNTRERUPT

 Doar c-o vioară și c-un flaut

mă-ndepărtez ca să te caut

doar din haiku ca de pe tron

și-n noaptea asta voi fi domn

nu zic nimic și nici nu scriu

te-aș mângâia și din sicriu

și dincolo zău de mormânt

m-aș coborî doar să te cânt

2019

Costel Zăgan, ODE GINGAȘE

O EREZIE-N DOI

 Uite-așa

îmi lepăd haina singurătății

cum înflorește toamna

cu extremă delicatețe

știați că

febra salcâmilor îi scoate pe îndrăgostiți în stradă

și lumea

ca orice bombă cu efect întârziat

îmi permite să explodez

doar în brațele tale

urâto

hai

ce

zici

Costel Zăgan, EREZII SECOND HAND, 2014

 

ZIUA GOLGOTEI

 Kilometrul dacă-i antic

nu mai este kilometru

când la poezie-s paznic

nu-s Pavel nu-s Petru

Nu mai este kilometrul

care-a fost totuși odată

pălăria mea cu fetru

pare steaua spânzurată

Cine-a fost totuși o dată

doar la poezie-i paznic

viața asta parcă-i fată

kilometrul însă-i antic

Nu mai este kilometru

viața iar o ia pe centru

Costel Zăgan, CEZ(E)ISME II

 Când scriu, îmi scot mănușile!

Costel Zăgan, Inventeme

AVANPREMIERA AMINTIRII

 Ioanei Manolache

Unde-i vara unde-i fata

unde-i iarba unde-i ziua

totul îmi venea de-a gata

când băteam apa cu piua

Unde-i iarba unde-i ziua

numai canicula rămâne

mai aud și noaptea Piua!

amintirile file de pâine

Numai canicula rămâne

totul îmi venea de-a gata

azi doar nopțile sunt pline

unde-i vara unde-i fata

Unde-i iarba unde-i ziua

la Buzău și-a uitat i(i)a

Costel Zăgan, CEZ(E)ISME II