luni, 3 iulie 2017

duminică, 2 iulie 2017

EREZIA FOSTEI PEDAGOGII VIOLETE

Profi școleri și alți fraieri asta-i școala mea
Nu-i mai buzunăriți sufletul Toți trăim cu cărțile
pe masă Săraci (ne)educați și români în proporții
acceptabile Totuși există și un excedent neconsemnat
în procesul-verbal de predare-primire a societății so
cialiste multilateral dezvoltate Cică ar fi rămas prea
multe speranțe neonorate pe capul bietului învățământ
românesc Prea multe și prea flămânde Zău dacă nu erau
mai gustoase minciunelele de altă dată Hai că le-am
găsit și pe astea nepregătite
Terminat înregistrarea Arhivat totul până la noi
Ordine
Foto: Andi Spot

HAIKU DUMINICAL

copilăria
copilul universal
inima Nică  

Costel Zăgan, FULGER ÎN DOI TIMPI

sâmbătă, 1 iulie 2017

EREZIA PICIORULUI METRIC AL TĂCERII ÎN SAHARA CUVINTELOR

Piciorul meu drept este mai bacovian decât
celălalt Am și-un deget maiorescian Și-o ini
mă moartă după Eminescu Urmează un tran
splant din Rilke și-o intervenție în stilul lui E
mil Brumaru Masa de operație mi-a împrumu
tat-o Dinescu Stetoscopul (să aud cum bate
viscolul în Alaska) mi l-a dăruit Maiakovski
În rest pășesc precum Gulliver o dată la o
 mie de leghe (sau ani ce mai contează)
Lumina este la un pas în urma mea
Și cum sunetul piciorului metric
al tăcerii e cunoscut de toți
Nu are niciun rost
să mai calc pe 
cineva
pe bătătură
Fie
el
chiar
eu

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

INVENTEMUL DE SÂMBĂTĂ

La noi, doar caricatura și epigrama mai sunt disponibile.
Costel Zăgan, INVENTEME

MULT PREA REPEDE

României in memoriam


Prea repede se nasc zeii prea repede murim
Prea repede îi uităm pe cei veşnic dispăruţi
Prea repede suntem copii prea repede suntem tineri
Prea repede iubim
Prea repede îi urâm pe cei pe care i-am iubit cândva
Prea repede şlagărele sufletului ajung piese de muzeu
Prea repede îngerii devin vedete de cinema
Prea repede dracii ajung ambasadori în rai
Prea repede binele se mulţumeşte cu răul
Prea repede extragem radical de ordinul n din lacrimile părinţilor
Prea repede e luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică luni
Prea repede aleargă melcul îndoielii pe lângă expresul speraţei
Prea repede ard rugurile nemulţumirii
Prea repede frumuseţea ajunge emblema desfrâului
Prea repede o mult prea repede se rosteşte cuvântul ADIO
Prea repede sărim din lac în puţ
Prea repede suntem vii sau morţi
Prea repede confundăm sufletul cu muzica divină şi nu cu revoluţia interioară
Prea repede îmbracă fecioarele haina unui ţipăt însângerat ca o vioară
Prea repede conştiinţa pentru unii pare balast
Prea repede se perpetuează mormintele în dragostea noastră cea de toate zilele
Prea repede uitarea devine bun comun
Prea repede se licitează duioşia mamelor
Prea repede nou-născuţii ştiu ce e războiul
Prea repede arcul cu săgeţi s-a calificat ca bombă cu neutroni
Prea repede asasinii devin experţi în criminalistică
Prea repede se nasc zeii prea repede mor oamenii

Prea mult prea repede
o Doamne al deznădejdilor noastre bine ghiftuite

Autor-Costel Zăgan,Ode gingaşe

 Amintirile ne înfrumusețează viața cu goluri. Costel Zăgan, DEȘERTUL DE CATIFEA, EDITURA AXA, BOTOȘANI, 2015