marți, 9 aprilie 2013
POESIS NONSTOP: INVENTEME
POESIS NONSTOP: INVENTEME: * Mai ales pentru cei flămânzi , România este pâinea cea de toate zilele! * În pustiu, nu te-aude decât tăcerea . * DACĂ-I DRAGOSTE, TOT...
luni, 8 aprilie 2013
TĂCERE POLEMICĂ
Pentru că
sfidează
simultan
Şi clipa
şi
eternitatea
Ca şi în cazul
marelui
Will
Întreb
poate
inutil
Eminescu
a
existat
într-adevăr
Sau
Tăcerea
l-a
catapultat
din cer
Costel Zăgan, Hiperbole blitz, 2005
duminică, 7 aprilie 2013
sâmbătă, 6 aprilie 2013
RECURS LA DEZNĂDEJDE
Îmi pare rău dar nu e primăvară
v-am spus şi voi nu m-aţi crezut
de-aceea m-am retras la ţară
biet clopot surdomut
V-am spus şi voi nu m-aţi crezut
că trântorii îşi fac averi de miere
că mută viitorul în trecut
că paguba li-i singura avere
Când trântorii îşi fac averi de miere
din sărăcia voastră extraordinară
voi mai aveţi o şansă şi-o putere
să-i daţi din veşnicie afară
Păcat doar moartea vă învaţă
cum să păşiţi nemuritori din viaţă
Costel Zăgan, CEZEISME, 2008
(Pictură: Stejarul - Ion Andreescu)
CROS COSMIC
Arzi stea cu genunchii la gură
să-nchizi circuitul nopţii în natură
Costel Zăgan, Distihuri rebele
ŞO PE MINE
Halal tristeţe tu îmi eşti amică
de-aceea elegant mă-mpingi la vale
şi-mi dai otravă numai una mică
din piscul disperării tale
Şi elegant mă-mpingi la vale
Sisif alunecând pe unde scurte
pe buze ai doar zâmbete fatale
când mă inviţi la dame-n curte
Sisif alunecănd pe unde scurte
mai dă-mi otrava-aia mică
hai repede că dacă nu te
poftim tristeţe cică-mi eşti amică
Împinge hai ultima dată tare
şi tac tăcerea nu mai doare
Costel Zăgan, CEZEISME II
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
INVITATUL MEU: VIOREL ILIȘOI
RISIPITORUL DE OCHI El face risipă de ochi, dezinvolt, pentru fiecare lucru văzut sau nevăzut are loc sub o pereche de pleoape. Când își aru...
-
Ca orice drog Poezia te transformă în sclavul cititorilor Oamenii normali sunt analfabeţi Poţi însă să ştii ...
-
Prietene de peste tot hai să dăm mână cu mână chiar dacă te doare-n cot de patrie Limba Română Hai să dăm mână cu mână poate-ajungem undeva...
-
*** Poate că aici este adevărata ființă a poeziei, aceea care solicită fructul însuși, a bucuriei de a sta sub clipa binecuvântată a funcți...



