INVENTEMUL VERII

 Se pare că analfabeții au dreptate: cartea-i pe cale de dispariție!

COSTEL ZĂGAN

EREZIA SUPRAOMULUI CONTEMPORAN

 

EREZIA SUPRAOMULUI CONTEMPORAN

Cu cât mă uit mai adânc în cer

cu atât se uită cerul mai adânc în mine

eu îmi amintesc de pildă de Nietzsche

însă Nietzsche nu-și amintește deloc

rănile mă fac mai puternic

continuați

așa grăit-a Zarathustra

așa tăcut-am eu

derutat de silogismele urii politice

eul liric face întoarceri dezordonate

la stânga și la dreapta

deși i-aș condamna pe toți la dreapta-mprejur

intertext

dacă nu mă sinucid astăzi

mâine se va naște sigur primul supraom

vai de mama mea

COSTEL ZĂGAN, revista OGLINDA LITERARĂ, IUNIE 2015

BAUDELAIRE LOVE

Doar florile răului imorale

invadatu-mi-au azi grădina

pagina-i plină de angarale

din versuri țâșnește lumina

Invadatu-mi-au azi grădina

petale de fum ce mă strivesc

Doamne oare-a cui este vina

când mersu-mi este nefiresc

Ce petale de fum mă strivesc

ce pagina plină de angarale

frumusețe cu dans îngeresc

și doar florile răului imorale

Invadând parcă întreaga viață

niște răni Doamne ce răsfață

COSTEL ZĂGAN, CEZ(E)ISME II

BAUDELAIRE:

 Din urât, poetul liric trezește o nouă magie.

SHAKESPEARE

 Costel Zăgan

17.01.2024

Mâna iernii nu dărâmă
vara de pe chipul tău
nici târându-se o râmă
n-o să zboare peste hău

 

Vara de pe chipul tău
n-o îngrămădești în șip
făcând bine din ce-i rău
crești al frumuseții chip

 

N-o îngrămădești în șip
nici târându-te o râmă
moartea-n fire de nisip
mâna iernii n-o dărâmă

 

Vara ce-i poemul tău
de gheață-i iubito zău

 

Din volumul CEZ(E)ISME II

 

 

(INDICATIVE)

 un câine urlă

o poezie tace

un om se roagă

COSTEL ZĂGAN