vineri, 29 decembrie 2023

ÎMPOTRIVA INERȚIEI COTIDIENE

 Iar mă prăpădesc de dor

numai cucul steaua mea

se aude totuși din pridvor

cântă-n ceruri doar o stea


Numai cucul steaua mea

- fără lacrimi în pustiu -

cade mâna dreaptă grea

doar cu stânga ceru-l țiu


- Fără lacrimi ce pustiu -

aud totuși din pridvor

numai tatăl fără fiu

iar mă prăpădesc de dor


Numai cucul steaua mea

cară-n cer tăcerea grea


COSTEL ZĂGAN, CEZ(E)ISME II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

SĂ ÎNCEAPĂ CEVA DOMNILOR

 Deschid cartea zorilor cu un poem întunecat îmbrăcându-mă în suflet ca-ntr-o haină nouă aștept viitorul cu  mâna pe trăgaci  COSTEL ZĂGAN, ...