luni, 10 iunie 2019

FLĂCĂRI ÎN CUȘCA DESTINULUI

Zilele și mai ales nopțile cu Eminescu
îmi conservă energia emoțională
pentru un an întreg Și nu pierd nicio
sursă de inspirație Dimpotrivă
le înmulțesc exponențial
Astfel
imaginația mi-a ajuns la cote alarmante
Și nu renunț
Ultima poezie
după
ce mi-a intrat pe sub piele
A erupt
pe tot corpul
sub formă
de
distihuri rebele
PS
La cererea cititoarelor
mă dezbrac
de
câte ori
e
nevoie

Costel Zăgan, ODE GINGAȘE

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

INEFABILA EREZIE A EDUCAȚIEI

Nasc și la Moldova dascăli zău am văzut măcat unul înconjurat precum Socrate de invidia celor șapte minuni ale lumii moderne admiră și taci ...