marți, 4 decembrie 2018

POEME ALESE DE COSTEL ZĂGAN (1)

Costel ZăganCostel Zăgan
20.03.2016

RUGĂ 99-00-01

Căci singur ca anul acesta ca anul trecut
Și ca de când sunt N-am fost niciodată
Dar Doamne Singurătatea mea cea de
toate zilele dă-mi-o mie și astăzi Și nu
mă du în ispita singurătății singurătăților
Și mă iartă de toate iluziile pierdute
cu voie sau fără voie Precum iert și eu
prietenilor mei toate disperările câștigate
Și mă izbăvește de mine însumi Lăsându-mi
o Doamne și iubita și dragostea și pe Eminescu
Cel cu Melancolia fără de margini și cu epicentrul
în fiecare cuvânt Apoi din cenușa poemului divin
Ajută-mă o Doamne să-mi revin
Atât întreabă focul din cuvânt
Atât răspund tăcerile arzând
Foto: Andi Spot

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

ULTIMUL EXPRES

 Deși este aglomerație, ferestrele spre iad încă nu s-au ocupat! Costel Zăgan