Treceți la conținutul principal

DREPTUL DE-A DĂRUI FLORI

Iarba-n rai cum înverzeşte
o aud cu merele neruşinate
sufletu-n cuvinte ca un peşte
aruncat din plasă iar se zbate

Şi se-aud merele neruşinate
rotunjindu-se pe crengi de dor
lumea iar m-a dat pe spate
c-am pândit-o Doamne la izvor

Rotunjindu-se pe crengi de dor
sufletu-n cuvinte ca un peşte
mă învaţă Doamne cum să mor
iarba-n rai cum înverzeşte

O aud cu merele neruşinate
cum se-aruncă-n libertate

Costel Zăgan, CEZEISME II

Postări populare de pe acest blog

ŞI

C um n-ai vrea
este dragostea
Costel Zăgan, DISTIHURI REBELE

NU TE IUBESC

Nebun scăpat din ospiciu
dorul îmi ia viaţa de piept
şi-o binecuvântează cu biciul
să meargă pe drumul drept
Brusc îmi iau viaţa de piept simţurile parcă vreo cinci şi mă-ntreabă ce aştept în căciulă şi opinci
Simţurile parcă vreo cinci mă binecuvântează cu biciul hai ce faci de ce nu ningi nebun scăpat din ospiciu
Dorul îmi ia moartea de piept cică-n ea pe cine aştept
Costel Zăgan, CEZEISME II