Treceți la conținutul principal

RĂZBOIUL MEU STELAR

Plouă un tractor
trage
brazdă după brazdă
între copilărie
şi
mileniul 
următor

Noaptea
tata îşi azvârle
cămaşa asudată
de muncă
pe
secera lunii

Până-n zori
la
focul stelelor
o
usucă
hunii

Pământul
se uită-n
sus

Cum
soarele
îmi arde
unul
câte
unul

Toate
cuvintele

Costel Zăgan, ODE GINGAŞE

Postări populare de pe acest blog

ŞI

C um n-ai vrea
este dragostea
Costel Zăgan, DISTIHURI REBELE

NU TE IUBESC

Nebun scăpat din ospiciu
dorul îmi ia viaţa de piept
şi-o binecuvântează cu biciul
să meargă pe drumul drept
Brusc îmi iau viaţa de piept simţurile parcă vreo cinci şi mă-ntreabă ce aştept în căciulă şi opinci
Simţurile parcă vreo cinci mă binecuvântează cu biciul hai ce faci de ce nu ningi nebun scăpat din ospiciu
Dorul îmi ia moartea de piept cică-n ea pe cine aştept
Costel Zăgan, CEZEISME II