Treceți la conținutul principal

EREZIA VIII B

Nu bănuiam să ajung până aici
Un drum care începe cu sfârşitul
 Să auzim
întâi
notele la (bună!) purtare
Doamne
cum să evaluezi copilăria
Jocurile
şi
surâsul ei fără egal
Catalogul biblia şcolarului
de pretutindeni
pare
neîncăpător
Lacrimile
se întreabă
ce-i cu mine
Se-aud
dangăte de clopot
în
acest Voroneţ
numit
şcoală
V-aţi legat ochii
cu
poeziile lui Eminescu
La năzbâtiile pe care le-aţi comis
puteţi
risca
un viitor mai bun
ca un surâs de mamă
Atât
Sunt al vostru
aşa
cum
voi aţi fost ai mei
Baftă
nepotoliţilor

Costel Zăgan

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

TAC ÎN VERSURILE IERNII

Mă doare dacă mă trezesc mă doare şi dacă adorm mă doare dacă (te) visez mă doare dragoste enorm
Mă doare şi dacă adorm mă doare pe stomacul gol mă doare pustia fără mine şi dacă îngerii îmi dau ocol
Mă doare pe stomacul gol mă doare gustul fericirii mă doare patul visător lalelele şi trandafirii
Costel Zăgan

100 - ISTORIA DISCRETĂ - 100

Sau istoria părinţilor noştri. A fraţilor şi a surorilor noastre. ISTORIE, pe care, din păcate, o călcăm zilnic în picioare! Fără jenă. Fără responsabilitate, FĂRĂ RUŞINE! Un profesor, un om : JULEA SORIN! Două entităţi variabile, în genere, nu însă şi în cazul de faţă! ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 TUDOR VLADIMIRESCU, ALBEŞTI, BOTOŞANI. Pe o masă, suspendată între trecut şi viitor, se află nişte semne de întrebare: * Cine am fost? * Cine suntem? * Ce vrem să fim? Să încercăm, după posibilităţile noastre, să răspundem! Domnul Profesor JULEA SORIN încearcă să ne trezească. Să nu-l dezamăgim! Costel Zăgan: