Treceți la conținutul principal

PROFESORUL MEU ELEVUL

Dimineaţa seamănă tot mai mult c-o sală
de clasă Pe tablă se zăresc deja primele ra
ze de soare şi câteva stele întârziate Nu-i
nimic elevii au grijă să mă obişnuiesc cu
ideea că nicio absenţă nu-i irecuperabilă
Şi că doar mama-i trimisul lui Dumnezeu
pe pământ Însă profesorii sunt nişte creaturi
tare ciudate Dacă vor să ne facă să zburăm
fără aripi Să scriem fără cuvinte
Oricum
deja 
degustăm
felia de pâine unsă cu erezii şi pasteluri

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

Postări populare de pe acest blog

DESTINUL TĂU EȘTI TU

Ca un munte vii în lume ca o mare-i lumea asta stelele ce-ți curg prin vine  tu le-ai șterpelit și basta
Ca o mare-i lumea asta unul după altul val cu val cât este soțul cât nevasta amândoi însă un ideal
Una după alta val cu val stelele îți curg prin vine azi tragi viitorul tău la mal ca un munte pleci în lume
Ca o mare-i lumea asta cu iubire ocolești năpasta
Costel Zăgan , CEZEISME II

O FIICĂ SOLARĂ

Fiicei mele MONICA
Viața ta este-un cireș cu floarea pân-la pământ ca un înger din cer ieși  prin viața noastră zburând
Cu floarea pân-la pământ tu ne luminezi azi clipa o grădină înflorind noapte-ndepărtezi cu-aripa
Tu ne luminezi azi clipa ca un înger din cer ieși faci cu zâmbetul risipa viața ta este-un cireș
Cu floarea pân-la pământ spre Dumnezeu luminând
8 IULIE 2017 TUDOR VLADIMIRESCU Iremediabil, tată și poet Costel Zăgan