S-au retras părinţii mai departe
făcându-mi loc în lumea asta mică
şi toată viaţa au fugit de moarte
din amintire moartea însă îi ridică
Făcându-mi loc în lumea asta mică
nu mai au nevoie acuma de nimic
şi dacă doar de întuneric mi-era frică
acum doar nopţi câştig la loz în plic
Nu am nevoie însă acuma de nimic
şi viaţa mea se duce încet spre moarte
şi mă măresc cu cât devin iată mai mic
înspre părinţii ce-au plecat aşa departe
Făcându-mi loc în lumea asta mică
de unde lacrimi către cer doar pică
Costel Zăgan, CEZEISME II
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu