Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din 2018

DE ALTĂDATĂ

Unde-i vârsta cea zglobie de prin anii punct o mie
Cine iar mi-a scuturat pomul vieţii cel bogat
Au rămas doar frunzele murmurând ascunde-te
Am păţit ca Radu Stanca le trag mâţelor talanga
Să se-audă pân-la cer
miorlăitul lor de fier
Costel Zăgan, ODE GINGAŞE

VIAŢA

Şi aproape jumătate am trăit-o pe furate
Costel Zăgan, DISTIHURI REBELE

PERICOLUL IERNII

Vântul spulberă cuvinte zăpada parcă-i o boală crucile de pe morminte pur şi simplu se răscoală
Zăpada parcă-i o boală doctor sete Dumnezeu doar tăcerea de pe coală se retrage-n trupul meu
Doctor este Dumnezeu crucile de pe morminte fac pământul şi mai greu vântul spulberă cuvinte
Zăpada parcă-i o boală domnişoarelor mortală
Costel Zăgan, CEZEISME II

COLINDUL POETULUI

Lerui-ler colindă omul scuturând de stele pomul lerui-ler viaţa-i un fulg din posteritate -l smulg

Lerui-ler colindă timpul ai venit îţi vine schimbul steaua cade parcă-i nucă firmamentu-i pus pe ducă
Lerui-ler colindă cerul şi-ţi răstoarnă adevărul îngerul spune prăpăstii tu te-nalţi cu alte chestii
Lerui-ler ce Dumnezeu Anul Nou parcă sunt eu 

Costel Zăgan, CEZEISME II

ROMÂNIA UN VEAC DE SINGURĂTATE

Dragi copii şi părinţi
România Mare este mama noastră
De-un  veac n-a mai dat
Pe-acasă
E OK
Costel Zăgan, ODE GINGAŞE

EREZIA ROMANTISMULUI ARTICULAR

Mă dor genunchii de poezie mă doare-n cot de inventeme şi umerii  numai fir-ar să fie mă doare viaţa vai de vreme
Mă doare-n cot de inventeme  noaptea-i junghi de Eminescu că vă  iubesc pe toţi devreme nemulţumiţi doar cu firescul
Noaptea-i junghi de Eminescu căci umerii numai fir-ar să fie cu luceferi vai îţi mulţumescu mă dor genunchii de poezie
Mă doare-n cot de inventeme cu versuri lumea mă blesteme
Costel Zăgan, CEZEISME II

INVENTEMUL ZILEI

Sunt ceea ce-a făcut Limba Română din mine: un destin.
Costel Zăgan, Inventeme

RARA AVIS

Unde-i elevul de altădată păi viaţa nu este o şcoală  şi dacă moartea-i minunată din morţi moartea te scoală
Păi viaţa nu este o şcoală degeaba-i învăţat să mori te duce nostalgia-n poală de la apus şi până-n zori 
Degaba-i învăţat să mori şi dacă moartea-i minunată
cu fruntea umbli tot prin nori unde-i elevul de altădată
Păi viaţa nu este o şcoală autoportret în rai de smoală
Costel Zăgan, CEZEISME II

MOARA DE STELE

Copilăria s-a mutat în poezie de ea nu-mi mai aduc-aminte zăpada lumânarea mea târzie se-aprinde Doamne în cuvinte
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI  DON QUIJOTE

POEZIA

Poetul se opri la porţile cetăţii şi însingurat ca de obicei  începu să scuipe cu versuri pe zidurile exterioare Nesfârşite mi-au fost nop ţile singurătăţii Dragoste pâinea mea cea de toate zilele De multe ori flămânzitu-mi-au şi trupul şi sufletul Depărtarea însă mă cheamă iar şi nu pot pleca cu mâinile goale Pe degete îmi strălucesc luceferi şi cele mai fragede ste le Şi vai de zăpezile ce mi-au cucerit toate sim ţurile Cuvintele mi-s pline de viscol şi vânturi turbate Dinţii şi măselele se clatină de nerăbda
re şi dor Ochii mi-s întunecaţi de dorinţă Şi numai dragostea îmi poartă mâinile spre tine Pâine a poeziei mele de inimă albastră Buzele ard
ca
nişte
flăcări

Inima-i  ce
nu
şă 
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

STOP TARIF

Mai doriţi cumva un dar nu v-ajunge viaţa asta păi nu prea aveţi habar daca-ţi şti aţi zice basta
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

HAIKU MINE

lacul îngheţat lacrima din ochii tăi zbor de lebădă
cântec topit în alb soare pe  sub orizont
Costel Zăgan

PE FRONTUL AMINTIRII

Nostalgia în fulgi mi-o sfarmă ninsoarea cea mai tandră armă
Costel Zăgan, DISTIHURI REBELE

POEME ALESE DE COSTEL ZĂGAN (5)

Costel Zăgan 25.06.2016 Clepsidra cu rugăciuni Doamne Doamne ești acasă ai spus să bat și vei deschide deșertul lumii mă apasă deșertul Doamne din cuvinte
Ai spus să bat că vei deschide pustiul Doamne-i peste tot și morții vai nu-s în morminte e prea pustiu să mai suport
Pustiul Doamne-i peste tot deșertul lumii mă apasă și din genunchi te-nalți socot că Doamne totuși ești acasă
Ai spus să bat și vei deschide dar ceru-i vai tot din cuvinte Foto: Andi Spot

POEME ALESE DE COSTEL ZĂGAN (4)

Costel Zăgan 20.05.2016 Pretextul Machiavelli Ce primăvară zdrențuită Doamne ce primăvară
Pașii timpului colbuiesc totul Un strat tot mai
gros de indiferență se așează între noi și lume
Râzi astăzi mâine s-ar putea să nu mai ai cu ce
Cauza împinge efectul în șanț cu prima ocazie
Apoi merge mai departe Doar Calea lactee se mai
întinde între tine și dragostea la ultima vedere Nu
mai scrii declarații de dragoste ci declarații de ave
re Existența implică textitența În acest sens presupun
că și eu sunt nepotul lui Machiavelii
Prea mă dezbin zi de zi Ca lumea să nu mă ia la ochi
La picior arm
(Și eu am fost un mugur civil)
EREZII DE-O CLIPĂ II Sursa foto: pinterest.com

POEME ALESE DE COSTEL ZĂGAN (3)

Costel Zăgan 02.05.2016 Regina ninsorilor de altădată Erai înger de zăpadă
ori o flacără-ngheţată
din cer fulgii stau să cadă
să te nască-nc-o dată Ca pe-o flacără-ngheţată
ochii mei te şlefuiesc
de lumina ta se-mbată
şi-apoi cântă nefiresc Ochii mei te şlefuiesc
lacrimă gata să cadă
dintr-un ochi neomenesc
cade-un înger de zăpadă Flacără înlăcrimată
ninsoare mugur de fată Foto: Andi Spot

POEME ALESE DE COSTEL ZĂGAN (2)

Costel Zăgan 07.06.2016 EREZIA DE-A TRĂI Poetul tace până la orele 24 fix Apoi trece tăcerile pe curat Una ție una mie Restul e plin de cuvinte și necuvinte O tot ce-ating seamănă tot mai mult cu îngerul meu păzitor Iubita vai și-a uitat sexul în această poezie fără cap și coadă Scriu versuri pe ritm de kamasutra Zgomotul afrodisiac al tăcerii mă scoate din minți Gâfâind privesc poemul gata să mă devoreze cu tot cu stilou Și luna zbătându-se ca un pește în apele ferestrei Deodată aud cocoșul cântând a treia oară Doamne chiar am scăpat Sursa foto: pinterest.com

POEME ALESE DE COSTEL ZĂGAN (1)

Costel Zăgan 20.03.2016 RUGĂ 99-00-01 Căci singur ca anul acesta ca anul trecut Și ca de când sunt N-am fost niciodată Dar Doamne Singurătatea mea cea de toate zilele dă-mi-o mie și astăzi Și nu mă du în ispita singurătății singurătăților Și mă iartă de toate iluziile pierdute cu voie sau fără voie Precum iert și eu prietenilor mei toate disperările câștigate Și mă izbăvește de mine însumi Lăsându-mi o Doamne și iubita și dragostea și pe Eminescu Cel cu Melancolia fără de margini și cu epicentrul în fiecare cuvânt Apoi din cenușa poemului divin Ajută-mă o Doamne să-mi revin Atât întreabă focul din cuvânt Atât răspund tăcerile arzând Foto: Andi Spot

ODĂ MINCIUNII

Cu minciuna stai la masă cu minciuna stai în pat de minciună nu-ţi mai pasă eşti minciuna la pătrat
Cu minciuna stai în pat cu miciuna mergi la treabă şi nu ştii ce s-a-ntâmplat miciuna-i o stea în iarbă
Cu miciuna mergi la treabă de minciună nu-ţi mai pasă cu minciuna treacă-mergă cu minciuna stai la masă
Cu minciuna stai în pat numai tu vai n-ai aflat
Costel Zăgan, CEZEISME II

Muzică folk - Cenaclul Flacăra (1)

EREZIA LUI DĂNILĂ PREPELEAC

Poveştile lui Creangă Guvernul Viorica Prepeleac Jand armeria sau drobul de sare
Amintiri din prezentul de colea Fost-au poporul român nu mai mare de statu Însă leneşu vărsătoriu de sânge stricat Inima lui numai la uşi străine bătut-a România însă nu-i acasă Iar copii nu mai ascultă poveşti la gura sobei ci dârdăie de Harry Potter Traduceri după ureche Hopa Mitică pe sticlă Azi sunt mai bun decât ieri Nu mai fericit
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

SĂRUT MÂNA ROMÂNIA

Sunt o verigă tricoloră în lanţul lumii infinit şi doar o mână mă adoră de care sunt înlănţuit

Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

LA MULŢI ANI, ROMÂNIA!

Visez Şi
când

trezesc Iar
sunt
fericit că-s
român Costel Zăgan - Verde vertical
Îmi place Ador

clarobscur de dacia,Costel Zagan by EL ANGEL

EREZIA O SUTĂ PLUS

De-o sută de ani mă nasc întruna Pe Câmpia Română Pe crestele Munţilor Carpaţi Marea Neagră îmi ştampilează orice nostalgie europeană Cu Doina şi Mioriţa îmi tratez orice junghi metafizic Nu-mi pierd vremea decât atunci când n-am încotro Punctele mele cardinale sunt Rusia America Dumnezeu şi Franţa Dacă n-aş avea atâtea datorii aş renunţa cu drag la toţi banii Cu toate că nu-mi place să recunosc am prieteni când şi unde nu mă aştept Nevastă-mea ştie că-s gata oricând şi mă lasă-n pace Poezia mai renunţă  la mine Însă eu nu renunţ niciodată În rest Cartea mea de vizită rămâne





Shakespeare Trăiască România Mare
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II  

EREZIA ÎNCEPUTULUI DE SĂPTĂMÂNĂ

Luceafărul de luni dimineaţa Luceafărul Săptămânii
Ajuţi pe cineva
să treacă strada
dintre fată mare şi femeie
Incidente pământeşti
explicabile
Mai frumos fu
cu
fata mare
Indescifrabil
graficul unei ninsori
Plăcerea de-a şti
se plăteşte
cu
Apocalipsa
Restul
rămâne
afară

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

100 - ISTORIA DISCRETĂ - 100

Sau istoria părinţilor noştri. A fraţilor şi a surorilor noastre. ISTORIE, pe care, din păcate, o călcăm zilnic în picioare! Fără jenă. Fără responsabilitate, FĂRĂ RUŞINE! Un profesor, un om : JULEA SORIN! Două entităţi variabile, în genere, nu însă şi în cazul de faţă! ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 TUDOR VLADIMIRESCU, ALBEŞTI, BOTOŞANI. Pe o masă, suspendată între trecut şi viitor, se află nişte semne de întrebare: * Cine am fost? * Cine suntem? * Ce vrem să fim? Să încercăm, după posibilităţile noastre, să răspundem! Domnul Profesor JULEA SORIN încercă să ne trezească. Să nu-l dezamăgim! Costel Zăgan:

INCULPAT DE MELANCOLIE

Ci fost-a(m) odată Eminescu însă au trecut parcă milenii extrăgând sublimul şi firescul Troia renaşte în patul Elenei
Parcă au trecut însă milenii fiind poet tăceri cutreieram copilăria de pe malul Cernei s-a dus cu îngerii la bairam
Fiind poet tăceri cutreieram extrăgând sublimul şi firescu mă arunc din paradis pe geam ci fost-a(m) odată Eminescu
Parcă-au trecut însă milenii de când poezia nu tace alene
Costel Zăgan, CEZEISME II



DESPRE CAPRICORN

Cum este să traiesti cu cineva din zodia Capricorn: uite ce obiceiuri are11 noiembrie 2018Simpaticul13954 Views 0 Comments Capricornul este cea mai perseverenta si cea mai consecventa zodie. Nimic nu este imposibil pentru ei si au abilitatea de a sti sa actioneze exact atunci cand trebuie. Nu fac nimic la intamplare, planuiesc totul in cele mai mici detalii si iau in calcul fiecarte avantaj si dezavantaj. Iata cum este sa traiesti cu un nativ din zodia Capricorn: nativii din zodia Capricorn sunt extrem de incapatanati; cand isi seteaza un obiectiv fac orice pentru a-l atinge; nimeni nu are o vointa mai mare decat Capricornul; sunt de o sinceritate dezarmanta, chiar daca uneori ii ranesc pe cei din jurul lor in acest fel; cand iubesc, fac tot posibil sa ajute persoana iubita; nu suporta persoanele cu un nivel scazut de inteligenta, devin foarte sarcastici cand au asemenea persoane prin preajma; nu le place deloc sa fie mintiti, intotdeauna prefera un adevar crud si dureros decat o min…

PARADISUL PIERDUT

Original ca şi Adam iubesc pe Eva la derută şi Doamne ce frumoşi eram cu raiul tot un câmp de luptă
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON JUAN

FULGER ÎN DOI TIMPI

de-o sută de ani numai viitor de aur şi prezent de plumb
Costel Zăgan

BACOVIA VISCOLUL ŞI EU

Te uită cum ninge Bacovia din carte aruncă tot jarul şi dacă se-aprinde vreo stea de ciudă să-ţi sară muştarul
Şi mână şi iarna spre sobă copacii să-ţi bată în geam să dea cea din urmă probă şi iar să tragă ziua în ham
Ascultă toţi lupii cum urlă şi lumea în versuri dispare dar cucuveaua ucisă în turlă se-aude în moarte mai tare
Iată căldură mă ţine în ger de dragoste iarăşi m-aprind te uită cum ninge Bacovia să scrie din moarte un rând
Şi Doamne ce noapte de vis aprind lumânarea-grenadă un ochi în piept s-a deschis dar luna din ochi o să cadă
Şi altă tăcere zău că nu am doar stele pe jos şi în suflet şi-un înger c-o floare în geam să ardă în lume ce-i putred
Costel Zăgan, ODE GINGAŞE

EREZIA VERSULUI DE AUR

În căutarea versului de aur am secat tone de cerneală şi duzine de pixuri
Am iubit cele mai frumoase femei din lume
M-am îndrăgostit de cele mai gingaşe fecioare
În căutarea versului de aur am făcut salt mortal după salt mortal
Între arta poetică şi arca poetică
În căutarea versului de aur am zburat cu aripile de plumb ale tristeţii
În căutarea versului de aur nu m-am plâns niciodată nici de greutatea nici de uşurinţa vieţii de poet
În căutarea versului de aur am semnalizat toată  Calea Lactee cu  punctele de suspensie ale poeziei mele de dragoste
În căutarea versului de aur am învăţat pe de rost toată tăcerea lumii
În căutarea versului de aur m-am mutat cu  căţel şi purcel în bibliotecă
Crezând ca şi Borges că
Paradisu-i undeva pe-aproape
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II


A VENIT VIITORUL

E România  fără un sfert în loc de rugăciune îngenunchez şi recit Luceafărul
Stelele repetă fiecare rază amin
Mă înalţ în jur persistă doar
Doina lui Eminescu
Costel Zăgan

ROMÂNIA PUR ŞI SIMPLU

Patria nu-i în cuvinte patria e-n adevăr şi îngerii din morminte  iau moartea în răspăr
Patria e-un adevăr ce ne doare mai adânc pentru unii e doar cer pentru care alţii plâng
Însă doare mai adânc or fi îngeri în morminte tăcere în ochiul stâng patria nu-i în cuvinte
Patria e-n adevăr inima noastră din cer
Costel Zăgan, Cezeisme II