CE TÂNĂR SUNT, DOAMNE, ŞI CE PROST !
* Doamne, m-ai înălţat mai presus decât mândria mea ! Oglindă sunt eu în faţa faptelor mele : oglindă măritoare ! Mulţi s-au grăbit să-mi arate drumul cel drept : mulţi şi puţini. Căci toţi voiau să mă întoarcă din zbor : din avântul meu către mine, o, şi nu către inima , ci victoria mea necondiţionată !
* Iartă-mă, Doamne, căci n-am ştiut ce vreau : viaţa nu-i cea mai bună dintre lumi !
* Am considerat copilăria o pedeapsă : vai, ce eroare fatală ! Nimeni nu se mai poate întoarce : paradisul este pierdut o dată pentru totdeauna !
* Poţi să speri cât vrei, morţii nu renasc !
* Sfântă Treime, iartă-mă întreit : cuvintele mele înmulţitu-s-au foarte !
* Nu tac nici când visez : mă preocupă jilţurile de aur din faţă, şi nu adevărul care merge pe jos ! Tăcut.
* Cu cinstea mă şterg la fund, că nu mă costă nimic !
* Băutură şi femei : acesta-i meniul meu !
* Dragostea ! E prea ieftină pentru mine : o las celor săraci cu duhul .
* BASTA ! Tăcut-am foarte.
Costel Zăgan, PREDICI ERETICE (3)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu