duminică, 17 iulie 2016

Paradisul pierdut văzut din față

Prima zi de muncă pe pământ Adam se scoală
la primul semnal sonor Privighetoarea și-a făcut
datoria aprinzând cerul O singură notă a fost de-ajuns
Adam își pregătește uneltele de lucru brațele picioare
le ochii și urechile Pieptul bombat de întunericul noc
turn este la locul său Pijamaua nopții-i împăturită cu grijă
Îmi îmbrac salopeta zilei încheind-o la toți nasturii în afară
de ultimul Pe-acolo se va vedea ca o sudoare curgând lumina
Fac totul în tăcere Să nu-i deranjez Evei visele frumos colorate
Gustarea de la orele 9 o ascund după primul nor
Canicula scoate soarele din bârlog  Mașina terminus paradis este
din nou plină cu oamenii muncii Fiecare râde pe rând de glumele
aproapelui 
Opriți mașina timpului că vreau să muncesc
Zău
Pe cuvânt meu de șmecher
liber profesionist

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

ULTIMUL EXPRES

 Deși este aglomerație, ferestrele spre iad încă nu s-au ocupat! Costel Zăgan