vineri, 17 iunie 2016

REFRACȚIE DIVINĂ

Clocotește vara în artere
dragostea îți stă pe limbă
totuși soarele dacă îți cere
ziua umbra iar ți-o plimbă

Dragostea îți stă pe limbă
strugurii de dor s-au copt
soarta nimeni nu o schimbă
 rămasă la zero-patrușopt

Strugurii de doar s-au copt
soarele totuși dacă îți cere
să-mpletești lumina-n opt
clocotește vara în artere

Dumnezeu îți stă pe limbă
vorba însă este strâmbă

Costel Zăgan, CEZEISME II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

INEFABILA EREZIE A EDUCAȚIEI

Nasc și la Moldova dascăli zău am văzut măcat unul înconjurat precum Socrate de invidia celor șapte minuni ale lumii moderne admiră și taci ...