duminică, 5 iulie 2015

EREZIA UNEI ZILE ÎN ALB-NEGRU

Eminescu fără un sfert O călărire-n
zori Cu aripile jumulite de lumină mă
ridic pe cer Luceafăr diurn la crâşma
raiului beau cafeaua cu îngerul de ser
viciu Demarez în trombă maşina infer
nală a zilei Zbor spre niciunde Aterizez
la primul loc de supliciu plin de praf ste
lar Totuşi cu grijă să nu care cumva să
cadă oamenii din cuvinte Noaptea o în
tind în patul singurtăţii
Eminescu punct

Costel Zăgan , EREZII DE-O CLIPĂ II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

ULTIMUL EXPRES

 Deși este aglomerație, ferestrele spre iad încă nu s-au ocupat! Costel Zăgan