marți, 28 aprilie 2015

EREZIA NESFÂRŞITĂ A IUBIRII

Dimineaţa se deschide ca un clopot 
îndrăgostit Limba atinge infinitul În
tre două bătăi inima rupe cântecul 
sângelui în do major Te iubesc Doam
ne urlă casa din rărunchi Mâinile pipă
ie nemărginirea Albul întunecat saltă ce
rul dincolo de stele În braţele îngerilor
hainele ard muzical Ca o flacără
noaptea înghite iar totul

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

INEFABILA EREZIE A EDUCAȚIEI

Nasc și la Moldova dascăli zău am văzut măcat unul înconjurat precum Socrate de invidia celor șapte minuni ale lumii moderne admiră și taci ...