Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din aprilie, 2015

PRIMĂVARA CA AUTOPORTRET ÎN VERDE

Primăvară de cleştar mi-ai pus sufletul pe jar Cum se-nalţă soarele cântă iar izvoarele Cântă ca nebunele înroşindu-şi strunele Cântă vai până la verde sufletul de mi se pierde Cucul cântă ca o floare înfloreşte şi ne doare Cade-o barză pe hârtie şi cu primăvara scrie De se-nchină frate cioara c-a înmugurit vioara Costel Zăgan, ODE GINGAŞE

DANSATI

DANSATI! SARBATORITI!   Nicoleta IONIŢĂ “Dansul este singura artă în care noi înşine suntem materia din care este realizată”.(Ted Shawn) “Dansul este un poem în care fiecare mişcare este un cuvânt”. (Mata Hari) “Dansul este muzica mişcării”. (Costel Zagan) Originile dansului coincid cu începuturile comunităților omenești, având funcții rituale (mistice, războinice), de invocare a forțelor divine, pentru reușita la vânătoare, confruntări tribale etc. La unele popoare, caracterul ritual s-a păstrat, decantat și abstractizat, până în zilele noastre. În Grecia antică, dansul făcea parte dintre disciplinele fundamentale ale educației, considerat eficient pentru sădirea, menținerea și întărirea sentimentelor de solidaritate socială. În acest scop, se practicau dansuri războinice (pirice), pacifice (emelii), de cules al viilor (epilenice) etc.

EREZIA NESFÂRŞITĂ A IUBIRII

Dimineaţa se deschide ca un clopot  îndrăgostit Limba atinge infinitul În tre două bătăi inima rupe cântecul  sângelui în do major Te iubesc Doam ne urlă casa din rărunchi Mâinile pipă ie nemărginirea Albul întunecat saltă ce rul dincolo de stele În braţele îngerilor hainele ard muzical Ca o flacără noaptea înghite iar totul Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

EREZIA DE-A TRĂI

M-am născut am trăit am murit Roman roman pe care l-am scris cu sângele meu Cu viaţa mea cu moartea mea De aici în colo încep comentariile De ce m-am născut de ce-am trăit de ce-am murit V-aş spune  eu câte ceva din toate Însă nici eu nu ştiu ce nu ştiţi Pentru că restul nu-i tăcere Ci zgomot şi furie De ce s-a născut de ce-a trăit de ce-a murit Nemuritorul naibii Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

EXERCIŢIU DE BLESTEM

Să nu mai ard produc cenuşă să nu te bat la cap că nu e uşă Să nu scot gheara nu-s pisică să dau din coate când mi-e frică S-arunc aureola asta-i frunte să merg odată dacă-s munte Şi iarba-i iarbă nu hârtie să o cosesc fir-ar să fie Costel Zăgan, Interludiu

ATMOSFERĂ ÎNCĂRCATĂ CU FULGERE

De când te fut s-a-ntunecat furtuna poartă norii ca pe mingi din cap până-n picioare doar bărbat doar tu cu mine doamnă împingi Furtuna poartă norii ca pe mingi se contopeşte cerul cu pământul şi dacă dragoste m-atingi izbucneşte-n flacări iar cuvântul Se contopeşte cerul cu pământul din cap până-n picioare doar bărbat eternul feminin aşteaptă rândul de când te fut cât s-a întunecat Furtuna poartă norii ca pe mingi şi tu cu iadul către rai mă-mpingi Costel Zăgan, CEZEISME II

FĂRĂ ÎNGER DE PAZĂ

Ce poate face Un om singur Într-o casă singură Te-ntreb pe Tine Doamne Singurătatea absolută Din păcate Nici Tu N-ai înger de pază Costel Zăgan, POEME INFRACŢIONALE

DUMNEZEU LA POST RESTANT

Iubito nici bine n-ai deschis ochii frumuseţii Şi mi-ai epuizat dex-ul melancoliei Teama de-a fi ce bucu rie Doamne ce bucurie După o vre me însă captiv într-un poem adorm  între două pagini virgine Geneza şi Apocalipsa Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

FOTOCITAT CZ

Comentariu publicat de Aurelia-AlbAtros   Nici bine ochii n-am deschis singurătatea mă izbeşte-n faţă şi-abia ieşit din paradis o altă amintire mă răsfaţă     Costel Zăgan

DESPRE PROSTIE

111 Citate despre Prostie Adună toţi proştii de partea ta şi poţi fi ales în orice poziţie. Frank Dane În lume sunt mai mulţi proşti decât oameni. Heinrich Heine Nimic nu e mai rău decât prostia agresivă. Johann Wolfgang von Goethe Un nerod pune mai multe întrebări decât poate da răspunsuri un înţelept. Jonathan Swift Nimeni nu e mai tâmpit decât un om învăţat, dacă îl determini să lase baltă ceea ce a învăţat. Will Rogers Cine se retrage din faţa prostiei, devine avangarda acesteia. Valeriu Butulescu Când prostia va primi aripi, se va întuneca cerul. Valeriu Butulescu Să nu te crezi prostul satului, nu e modest. Valeriu Butulescu Prostia este eternă şi invincibilă. Alexandru Paleologu Prostia este o suferinţă nedureroasă a inteligenţei. Emil Cioran Proştii mor, dar prostia rămâne. Ion Luca Caragiale Nu poţi prosti cu vorba o pisica aşa cum poti prosti un câine. Jerome Klapka Jerome Prostul cel mai prost e prostul alterat de filosofie. Lucian Blaga Numai prostia poat

EREZIA CÂNTECULUI DE PRIVIGHETOARE

Istoria râde iar de noi Ce-s cu planurile astea de doi bani pen tru o viaţă de om Când cel mai bun prieten e gratuit dar lipseşte şi din programa şcolară Uneori îl poţi găsi o dată-n piaţă Iar tu nu vrei să rişti Şi mai eşti dotat şi cu ochelari de cal pe deasupra Treaba-i foarte limpede Roua cântecului tău privighetoare din nou îmi va pune sufletul pe jar  Costel Zăgan, EREZII DE-0 CLIPĂ II

NELINIŞTE DE VORONEŢ

Ştefan cel Mare nu-i mort prieteni Măria Sa doarme sub cerul ca o foaie de cort faceţi copii strategici nu arme Prieteni Măria Sa doarme somnul i-l veghează poporul şi greierii doar dau alarme a venit în fine viitorul Somnul i-l veghează poporul sub cerul ca o foaie de cort parcă ne şopteşte dorul Ştefan ce Mare nu-i mort Prieteni Măria Sa doarme nu mai zăngăniţi din arme Costel Zăgan

TEMPLUL TĂCERII

Nici bine ochii n-am deschis singurătatea mă izbeşte-n faţă şi-abia ieşit din paradis o altă amintire mă răsfaţă Singurătatea mă izbeşte-n faţă nimic cu nimeni se-ntâlneşte mă nasc în fiecare dimineaţă cum apa domnilor din peşte Nimic cu nimeni se-ntâlneşte zău abia ieşit din paradis văd că nimic nu-i omeneşte deşi nici ochii n-am deschis Singurătatea mă izbeşte-n faţă că numai ea doar mă dezvaţă Costel Zăgan, CEZEISME II

EREZIA COMEDIEI UMANE ÎN DOI

Doamnelor şi domnilor nu vă supăraţi Sunt cobaiul de serviciu al comediei umane Am mâinile legate de instinctul supravieţuirii în  doi Zâmbiţi nu servesc mai multe femei nici  la pachet Ard de unul singur şi-n doi Cu toa te că fumul rugurilor vecine îmi invadează  dis-de-dimineaţa ograda vieţii Doamne nu te supăra că-n fiecare noapte rugul dragostei mele iar îţi orbeşte îngerii Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II  

SĂ-L CITIM !

Sărbătoare: Aniversarea lui Charles Baudelaire Revendicare Nu-l cer decât pe Baudelaire restul se ştie că-i poezie Costel Zăgan,  Axiomele lui Don Quijote (8 aprilie 2015)

EPISTOLA LUI ŞTEFAN CEL MARE

 Pentr-un blid vai de merinde  ţara astăzi iar se vinde    Pentr-un boţ de mămăligă  din mormânt Ştefan ne strigă    Moldoveni de peste tot  să le-o dăm iar peste bot    Că tot cară şi iar cară  de ne-au făcut de ocară    Că ne-au scos vai la mezat  şi-al copiilor scuipat    Şi ne-ar vinde de-ar putea  şi roua de la cişmea    Ca toamna când s-o culeagă  zădărnicia-i întreagă    Ca puful de păpădie  tot mai cald o să ne fie    Cât o fi iarna de lungă brânza lunii să ne-ajungă    Şi-o să vină primăvara  când o face brânză cioara    Şi ne-o da miere cioroiul  hai pe cai tătari şi roiul     Costel Zăgan

EREZIA DRAGOSTEI PERMANENTE

Numai dragostea învinge Restu-s cuvinte doamnelor şi domnilor Dis cursul îndrăgostit substituie cu brio atât acţiunea cât şi pe protagonişti Din păcate dragostea-i tot mai ver bală Aveau dreptate Shakespeare şi Ţaţa Maria Băiete dacă-ai intrat în ritm Dă-i bătaie Nu te uita după stele Dacă vrei să-ajungi iar în rai Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II