joi, 9 ianuarie 2014

Erezia poemului în doi

Coapsele tale frumoaso freamătă dincolo

de orizont Alb cu sens giratoriu Sărut di
zolvat din floare-n floare Tăcerea erotiza
tă se precipită spre centrul poemului Aco
lo unde poetul face schimb de stele cu dra
gostea lui cea de toate nopţile  La semafor
o fantomă aşteaptă zadarnic să se întrupe
ze din jale Numai eu mă grăbesc din ce în 
ce mai încet spre capătul nopţii spre capă
tul poemului Altă erezie convertibilă n-am
                      găsit

Costel Zăgan, Gravitaţia sufletului, 2012 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

ULTIMUL EXPRES

 Deși este aglomerație, ferestrele spre iad încă nu s-au ocupat! Costel Zăgan