vineri, 30 noiembrie 2012

INSULA DIN SUFLETUL MEU (2)

Luna se sparge ca un butoi
şi curge toată peste noi
dar noaptea cu mâna goală
iubito de toate ne spală

Costel Zăgan, Axiomele lui Don Quijote

INSULA DIN SUFLETUL MEU

Luna se sparge ca un buboi
şi curge năpraznic peste noi
brusc fulgerul nopţii se scoală
şi suferinţa pe toate le spală

Costel Zăgan, Axiomele lui Don Quijote

joi, 29 noiembrie 2012

ROMÂNIE LIMBĂ DE CLOPOT

Exilat în ţara mea
nu ştiu Doamne cine sunt
fie pâinea cât de rea
întind raze-n loc de unt

Nu ştiu Doamne cine sunt
că-s ţigan că-s alt golan
soarta-mi zace la pământ
şi nu are niciun ban

Ba-s ţigan ba alt golan
fie pâinea cât o stea
uite-a mai trecut un an 
exilat în ţara mea

Nu ştiu Doamne cine sunt
speranţă sau poate vânt

(Şi-am zis verde de pustiu
dulce ţară ce-o să fiu)

Costel Zăgan, CEZEISME II

JOACA DE-A ROMÂNIA

Bolnavi grav de România
ştim că ea ne este leacul
să ne facem datoria
ne ducem cu toţi la dracu`

România este leacul
"doctori" are cu duiumul
de când a-nceput iar veacul

toţi i-arată unde-i drumul

Deştepţi are cu duiumul
nu-şi cunosc vai datoria
căci doar la prostie-i cumul
bolnavi grav de România

Ştim că la noi este leacul
dar ne dăm de-a berbeleacul

Costel Zăgan, Cezeisme II

OSPITALITATE EXTREMĂ

  Sărăcia bat-o vina

Sărăcia bate-n geam
îmi face ţăndări lumina
sărăcia-i tot ce am

Sărăcia-mi bate-n geam
căci m-am încuiat în casă
n-aş pofti-o că nu-i hram
sărăcia nu se lasă

Sărăcia intră-n casă
îmi face ţăndări lumina
se înghesuie la masă
sărăcia bat-o vina

Dă cu pumnul şi-mi arată
că-i extrem de onorată

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II

miercuri, 28 noiembrie 2012

GARDEROBA POETULUI

Din nori mi-am croit o haină

din câmpie pantaloni

şi mi-am tras pe ochi o taină

încheiată-n doi eoni

 

Din câmpie pantaloni

şi din munţi ehei centură

şi cum dinţii-mi sunt afoni

câte-o simfonie-ndură

 

Din munţii ehei centură

peste ochi colea o taină

bănuind că moartea-i dură

mi-am croit din nori o haină

 

Şi din dealuri ce noroc

mi-am făcut pantofi pe loc

Costel Zăgan , Cezeisme II

marți, 27 noiembrie 2012

ION BARBU COBORÂND LA POESISÂC

Buretoase linişti
se
terciuiau
sub
ger
Geometrizând ninsoarea
când
cobora
din
cer
Sfânt trup
şi
hrană
sieşi
Mereu
rupând
din
el
Aşa
cum
doar
Odată
Iisus Hristos
Şi
dalb
şi
miel

 Costel Zăgan, Ode gingaşe

MOMENT POETIC

Nu cred că totul se termină
Apocalipsa n-are nicio vină

Costel Zăgan, Distihuri rebele

SIMFONIA LIBERTĂŢII ABSOLUTE

Lumea cântă libertatea
tăcerea pe toţi ne-adună
vrând din nemurire partea
noi visăm Limba Română

Tăcerea pe toţi ne-adună
în zadar e sufletul rebel
cine trece zău o să rămână
visul ne vorbeşte numai el

În zadar e sufletul rebel
vrând din nemurire partea
n-ar putea trăi altfel
lumea cântă libertatea

Poezia când mă-nstrună
Dumnezeu vorbeşte în română

Costel Zăgan, CEZEISME II

sâmbătă, 24 noiembrie 2012

DILEMA CAŢAVENCU

N-am cuvânt da-i dau-nainte

tu stimabile să taci

ori să stingi dacă se-aprinde

lanul inflamat de maci

 

Poţi stimabile să taci

că-ţi pun pe tapet eu oful

când tu suferi vai în draci

făcând-o pe-a filosoful

 

Cine să-ţi priceapă oful

stinge dacă s-or aprinde

mămăliga şi cartoful

eu împing timpu-nainte

 

Căci mă arde tare dorul

să prostesc din nou poporul 

Costel Zăgan, CEZEISME , 2008

RANĂ PESTE RANĂ

Aşa înaintează istoria contemporană

Costel Zăgan, Universuri paralele

vineri, 23 noiembrie 2012

NENEA IANCU SHOW SAU EREZIA DE-A SCRIE

  DNA CREATOR SUMAR VIAŢĂ DE TREI PARALE

O noapte furtunoasă d-l Goe vizită lanţul slăbi-

ciunilor bacalaureat trumful talentului petiţiune

căldură mare art.214 infamie bubico five o`clock

mici economii la Peleş dascăl prost diplomaţie tren

de plăcere amici justiţie situaţiune un pedagog de

şcoală nouă despre cometă emulaţiune premiul în

tâi politică şi delicateţe telegrame jertfe patriotice

tempora atmosferă încărcată urgent c.f.r. moftan

gii arendaşul român la poştă cum se înţeleg ţăranii

moşii năpasta intelectuali artişti poeţi prozatori cri

tici muşte tv paprika criză internet deşteaptă-te ro

mâne încet că nu vin americanii lumea lumea-i o scri

soare pierdută de Dumnezeu curat pierdută monşer

gogoşi stimabile gogoşi literare lua-te-ar naiba să te

ia cu tot cu erezia ta

 Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ

TRAFIC

Deşi au parbrizul murdar
mai tare accelerează
cuvintele n-au habar
că au omenirea-n pază

Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

joi, 22 noiembrie 2012

DIMENSIUNEA CARAGIALE

Fiţi calmi onorabili spectatori numai România a luat-o la vale

Costel Zăgan, Universuri paralele

ARCUŞUL ZĂRILOR

Bine ochii n-am deschis
şi mi s-a mai dus un vis 
Costel Zăgan, Distihuri rebele

DE DRAGOSTE

Parcă suferinţa cântă
sângerează-n piept vioara
chiar dacă Doamne e frântă
veselă-i ca primăvara

Sângerează-n piept vioara
ce arcuş e sufletul
uite-aşa parcă-ntr-o doară
mă înalţă cântecul

Ce arcuş e sufletul
chiar dacă Doamne e frântă
eludează cântecul
 suferinţa iată cântă

Sângerează-n piept vioara
ca mugurii primăvara

Costel Zăgan , CEZEISME II

miercuri, 21 noiembrie 2012

SĂRAC DAR ROMÂN

A fi român este-o meserie tare faină
eu mi-am dat pe ea ieri ultima haină

Costel Zăgan, Distihuri rebele

HOMO POETICUS versus HOMO POLITICUS

ÎN CEA MAI BUNĂ DINTRE LUMI

Când ca o speranţă dusă
domnilor eu tac în rusă
câinele mă latră în engleză
doar aşa de ipoteză

Costel Zăgan, Axiomele lui Don Quijote

DOINA TĂCERII INTERNAŢIONALE

Domnilor sunt prea celebre
lumea-i plină doar de lepre

Cum e prins un om cinstit
repede e mazilit

Dacă grija ţi-e de-aproape
şi de tine or să scape

Politica doamnă şi curvă
n-o asculţi pe loc ea turbă

Şi din viaţă-ţi face iad
din Berlin la Ţarigrad

Vai de ţărişoara mea
toţi străinii sar  pe ea

Ai nu ai nu mai contează
pierzi dacă nu eşti pe fază

Cumva ai talent prea mult
stai aşa că ţi-l ascult

Pre ce limbă se exprimă
domnilor azi e sublimă

Doar tăcerea şi mă doare
iarăşi are căutare

Opţiunea-i vai celebră
ori tăcere ori tenebră

Costel Zăgan, DOINE DE PUS LA RANĂ

marți, 20 noiembrie 2012

COMANDA-I LA POET

Copilăria n-are cum să fie o mască
aduc mărturie acest poem cine s-a
copilărit o dată seamănă c-un munte
până la urmă va atinge cerul
cât despre Dumnezeu
merge desculţ numai printre tainele
copilăriei în rest cred că doar un nebun
ar putea să vadă în oglindă
revolverul lui Tristan Tzara
atenţiune atenţiune atenţiune
copilărie comanda la mine
salt înapoi

  Costel Zăgan, Poezii de trezit copilăria

SCÂNTEI ŞI CUVINTE


Suflu-n carnea ta de jar

cu sărutul meu de miere

şi luceafăr şi măgar

iau ce n-aş putea vai cere

Cu sărutul meu de miere

stârnesc stelele din tine

răsărind în alte ere

dragostea de-a pururi vine

Stârnind stelele din mine

o luceafăr şi măgar

cred că totuşi ar fi bine

doar în carnea ta de jar

Căci sărutul meu de miere

toată veşnicia-ţi cere

Costel Zăgan , Cezeisme II


luni, 19 noiembrie 2012

POET LE ETC.

Un mijloc de locomoţie pentru tăcere

chemaţi poetul la prefectură

să vedem dacă în fagurii de miere

n-are cumva lacrimi amare de ură

 

Chemaţi poetul la prefectură

să vedem are sau n-are documentul

şi dacă e dotat cu gură

un căluş îi poate tempera talentul

 

Are sau n-are documentul

să vedem în fagurii de miere

încape cum scrie firmamentul

sau numai tone de tăcere

 

Legaţi-l cobză de-i poet

şi-apoi să cânte dar discret 

 

Costel Zăgan , Cezeisme , 2008

SARE PE RANĂ

Sau istorie contemporană

Costel Zăgan, Universuri paralele

duminică, 18 noiembrie 2012

Te iubesc între-timp de Costel Zăgan

Te iubesc între-timp de Costel Zăgan: Te iubesc dimineaţa/ te iubesc la amiaza/te iubesc seara/ te iubesc noaptea/te iubesc dimineaţa/ te iubesc la amiaza/te iubesc seara/ te iubesc noaptea/te iubesc dimineaţa/ te iubesc în cerc/te iubesc în pătrat/ te iubesc în dreptunghi...

DOINA DEŞTEPTĂRII NAŢIONALE

Frunză verde cât Sahara
cam aşa ne este ţara

Cât în lung şi cât în lat
nici picior vai de bărbat

Parc-ar fi murit cu toţii
şi-au rămas aici doar hoţii

Toată lumea vede răul
cum  ne-nlănţuie cu hăul

Toţi ar vrea dar nu se poate
să se facă iar dreptate

Parcă-i Doamne blestemată
scoală-Te Ţară odată

Că ne bată-n piept chiar Marea
când ne-apucă disperarea

Dacă ni s-au dus bărbaţii
scoală-se în loc Carpaţii

Dumnezeu din cer să vină
să ne schimbe pe  lumină

Costel Zăgan, DOINE DE PUS LA RANĂ

sâmbătă, 17 noiembrie 2012

DOINĂ SOMNAMBULĂ

  Carpaţii tăi de curbură

frumoaso parcă mă-njură

 

Ce tot fac eu toată noaptea

când pe-o stâncă când pe alta

 

Nici nu urc nici nu cobor

parcă-s dracu-ntr-un picior

 

Ard şi gheaţa nefiresc

de nu-i iarnă o scornesc

 

Iar de-i vară o dezbrac

poezie pui de drac

 

Costel Zăgan, Ode gingaşe

vineri, 16 noiembrie 2012

ELEGIA BUCURIEI

De tristeţe iar mă bucur
n-am cuvinte cum să spun
că tăcerea a dat muguri
taman pe gura de tun

N-am cuvinte ce să spun
eu poetul Dumneavoastră
zice-se c-aş fi nebun
cresc fantome la fereastră

Eu poetul Dumneavoastră
când tăcerea dă în muguri
cântece de inimă albastră
de tristeţe iar mă bucur

Dar cuvinte n-am să spun 
că destinul mi-e ne-bun

Costel Zăgan, CEZEISME II

joi, 15 noiembrie 2012

NEDUMERIRILE UNUI ROMÂN DIN ROMÂNIA

Bine voi chiar asta vreţi
ca să fug din ţara mea
să-mi las fete şi băieţi
şi să umblu brambura

Zău să fug din ţara mea
crucea s-o cioplească vântul
loc să n-am sub nicio stea
alţii să-mi rostească gândul

Crucea s-o cioplească vântul
să las fete şi băieţi
să vă sape-n cer mormântul
hoţilor voi asta vreţi

Să las naibii ţara mea
străinii să moară-n ea

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II

TRISTEŢI PENTRU ACASĂ

După o partidă de singurătate

poţi fi singur pe săturate

 

Şi numai după două femei

ştii deja să numeri până la trei

 

Şi-abia atunci cuvântul dimpotrivă

îţi va bea sîngele ca o sugativă

miercuri, 14 noiembrie 2012

marți, 13 noiembrie 2012

LINGOURI DE NORI

Sunt
cel
mai
fericit
român
al
momentului
Şi
ca
orice
locuitor
confortabil
al
patriei
sale
Am
o
groază
de
bănci
pe
cap

probabil
Dumnezeu
ar
putea


transfere
anticipat
în
cer
Fără
nicio
problemă
Doar
pe
lună
plină
Mai
simt
Elveţia
furnicându-mi
pielea
Pentru
o
nouă
tranzacţie
De
versuri
geniale
Moarte
cât
mai
eşti
a mea
Hai
şi
pe
astea
ia-le
Costel Zăgan , Ode gingaşe

SINGURĂTATEA PRIETENULUI DE CURSĂ LUNGĂ


Şi câinele are dreptate
când latră de singurătate

Costel Zăgan, Distihuri rebele

luni, 12 noiembrie 2012

ODĂ UNOR ORGANE PROVERBIALE

Umblă nasul dezbrăcat
iar prin sat

Şi urechile pe-afară
după primăvară

Însă dacă n-ai obraz
iar dai de necaz


Şi lumea  va spune
că picioarele-s nebune

Când mâna îţi dă paharul
să-ţi îneci amarul

Costel Zăgan, Ode gingaşe

NUD CU IEPURAŞI DE CÂMP



Din frică ne-aţi făcut un templu
şi ne-aţi băgat la-nghesuială
să daţi urmaşilor exemplu
ne-aţi dezbrăcat în pielea goală

O ne-aţi băgat la-nghesuială
cerul ca un şarpe l-aţi strivit
pământ ocean şi auroră boreală
brusc s-au întors spre asfinţit

Cerul ca un şarpe fu strivit
să daţi urmaşilor exemplu
între plus şi minus infinit
din frică ne-aţi făcut un templu

Şi ne-aţi băgat la-nghesuială
să vopsim ouă vai cu smoală

Costel Zăgan,Cezeisme II

FĂRĂ BUGET

Român get-beget

Costel Zăgan, Universuri paralele

duminică, 11 noiembrie 2012

VIITORUL SENS GIRATORIU

 

Eu sunt iarba


tu eşti iarba
el e iarba
ea e iarba

Nu mă mai cosiţi
degeaba

Ea e iarba
el e iarba
tu eşti iarba


Eu nu-s iarba

Am

murit

degeaba

 

Costel Zăgan

sâmbătă, 10 noiembrie 2012

ZONĂ EROGENĂ

Nebunul

satului

Urlă

de

plăcere

În

jurul

bisericii

 

Costel Zăgan, Poeme infracţionale

ARTĂ POETICĂ

În fiecare zi

urc

câte-un

vers

din

Golgota

 

Costel Zăgan, Poeme infracţionale

CONCERT EXTRAORDINAR PENTRU MITRALIERĂ ÎNGERI ŞI MAIMUŢE

Cât se poate de discret
boii rag la clarinet
şi-n amurgul muzical
câinii latră la ţambal

Găina cotcodăceşte
la flaut pe englezeşte
şi măgarul sigur zbiară
încântat doar la vioară

Un motan mai ortoman
miaună chiar la pian
şi-un înger din altă eră
cântă vai la mitralieră

Şi cum mie-mi place rockul
iau pana şi deschid focul

Costel Zăgan, CEZEISME II

vineri, 9 noiembrie 2012

SEMN DE ÎNTREBARE

Oare mi-ai uitat adresa

drumu-ţi este cenzurat

eşti o târfă oarecare

la câini bună de-aruncat

 

N-ai fost prima mea iubire

nu mi-ai dat primul sărut

n-am fost primul om din lume

unde naiba-ai dispărut

 

Cine mai era ca mine

ca o flacără cântam

ard cuvântul primăvară

cenuşa-i culeg din ram

 

Făt-Frumoasă din poveşti

LIBERTATE unde eşti

 

Costel Zăgan, CEZEISME II

CONCERT LA ŢARĂ

Cât se poate de discret
boii rag la clarinet
şi-n amurgul muzical
câinii latră la ţambal

Costel Zăgan, Axiomele lui Don Quijote

ELEGIE DE SUPRAVIEŢUIRE

Doamne iar am încurcat-o
viaţa mi s-a dus la dracu'
şi-i spun morţii adorato
de-azi cu tine-mi fac veacul

Viaţa mea s-a dus la dracu'
doar iubirea o sus-ţine
dacă-aude pitpalacul
sigur moare de ruşine

Cum iubirea mă susţine
când zic morţii adorato
numai mort îmi este bine
Doamne iar am încurcat-o

Viaţa mi s-a rupt în patru
ca o piesă vai de teatru

Costel Zăgan, CEZEISME II

miercuri, 7 noiembrie 2012

ÎN CONDIŢII AMIABILE AM DIVORŢAT DE PROSTIE

Am încercat

mă-nţeleg
cu
prostia
Într-o vreme
chiar
am copilărit
cu
ea
Aş putea
zice

mi-a fost
şi
iubită
Oricum
Am sărutat-o
Şi
i-am admirat
formele
perfecte
Am ezitat
Voiam
să spun
formele mortale
Pentru

v-o spun
aşa
ca fapt divers
Moartea
doamnelor
şi
domnilor
e
cea mai mare
prostie
din
Univers
Costel Zăgan , Poeme infracţionale

marți, 6 noiembrie 2012

OPŢIUNEA DESTINULUI

Dă în muguri crucea pe morminte
hăt în jos la morţi e primăvară
să păşim copii cu luare-aminte
dacă vrem pământul să nu doară

Hăt mai jos la morţi e primăvară
parcă se aude-n ierburi cucul
cântă în fântâni parc-o vioară
vai ce umbră crudă are nucul

Parcă se aude-n ierburi cucul
să zburăm copii cu luare-aminte
soarele prin nori îşi plimbă plugul
crucea dă în floare pe morminte

Hăt mai jos la morţi e primăvară
să trăim ca moartea să nu-i doară

Costel Zăgan, CEZEISME II

INTERLUDIU

Tăcerea vine dinafară
iar liniştea din Dumnezeu
când una-i gata ca să doară
cealaltă pare curcubeu

O  liniştea-i din Dumnezeu
ca dragostea şi libertatea
tu taci şi poate tac şi eu
iar Dumnezeu ne ţine partea

Cu dragostea şi libertatea
când una-i gata ca să doară
cealaltă pregăteşte moartea
tăcerea vine dinafară

Doar poezia-i Dumnezeu
deasupra sufletului meu

Costel Zăgan, CEZEISME II

luni, 5 noiembrie 2012

duminică, 4 noiembrie 2012

POVESTEA POVEŞTILOR



Înfloreşti frumoaso înfloreşti
chiar bujoru-i ultima poveste
să ne ţinem haide de poveşti
s-o pornim spre nu mai este

Hai bujoru-i ultima poveste
chiar de pare piatră de hotar
între-a fost şi nu mai este
parcă  ştiu şi n-am habar

Chiar de pare piatră de hotar
însă dacă ţinem la poveşti
îndulcim al nopţilor amar
înfloreşti  frumoaso înfloreşti

O  când dragostea pare-o poveste
parcă restul nu mai  este

Costel Zăgan, CEZEISME II

sâmbătă, 3 noiembrie 2012

ÎNTRE CER ŞI PĂMÂNT

Poţi
trăieşti
fără
poezie
Mi-a
spus
Arătând-mi
o
pasăre
Ea
nu
are
nevoie
Decât
de
aripi
Şi
de
pământ
I-am
răspuns
Când
oboseşte
Nicio
pasăre
nu-şi
face
cuib
în
cer
Costel Zăgan, Interludiu

vineri, 2 noiembrie 2012

VOLUPTATE ÎNTRE DOUĂ CERURI



Mă târăsc spre cer
Doamne ca un vierme
ce-a ieşit din măr
într-o altă vreme

Doamne ca un vierme
îmi pândesc destinul
doar el nu se teme
c-o să-i fur seninul

Îmi pândesc destinul
ce-a fugit din măr
eludând declinul
mă târăsc spre cer

Doamne ca un vierme
atras de extreme

Costel Zăgan, CEZEISME II

LOGODNICA POETULUI

Tăcerea-mi bate iar în geam
şi-i gata ca să-l spargă
însă poeme nu mai am
pierdute-n lumea largă

Costel Zăgan, Axiomele lui Don Quijote

(GOGYOHKA MEA)

 așteptând un înger învăț să zbor COSTEL ZĂGAN